Test de cultură generală. Câte elemente are tabelul periodic?

Există 118 elemente în tabelul periodic. Numărul de protoni dintr-un element dă numărul atomic al elementului. În 2016 au fost adăugate încă patru elemente în tabelul periodic.

Un element se referă la o substanță alcătuită din atomi de același tip. Toți atomii dintr-un anumit element au același număr atomic. Elementele nu pot fi descompuse în substanțe mai mici cu ajutorul reacțiilor chimice, scrie WorldAtlas.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Cu toate acestea, ele pot fi transformate în alte elemente doar prin proceduri nucleare. Atomii dintr-un element conțin același număr de protoni, dar numărul de neutroni variază. Atunci când numărul de protoni dintr-un atom se modifică, atunci elementul se schimbă.

Proprietățile elementelor

Fiecare element cunoscut are un nume și un număr, care sunt enumerate în tabelul periodic. Tabelul periodic prezintă configurația electronică a fiecărui element, numărul atomic al elementului și proprietățile chimice ale acestuia. Numărul atomic se referă la numărul de protoni care se găsesc în atomul unui element.

Elementele pot fi clasificate în trei grupe majore care includ metale, nemetale și metaloizi. Elementele care se găsesc în partea stângă a tabelului periodic sunt de obicei metale.

În timp ce elementele din partea dreaptă a tabelului periodic sunt nemetale. Unele elemente, cum ar fi hidrogenul și sodiul, sunt populare, în timp ce altele, cum ar fi disprosiul, rămân necunoscute deoarece sunt folosite rar. Elemente precum cuprul, carbonul și argintul există de mii de ani.

Numărul actual de elemente

Tabelul periodic conține un total de 118 elemente. Patru dintre acestea au fost incluse pe listă în 2016. Acestea sunt Nihonium (113), Moskovi (115), Tennessine (117) și Oganesson (118). Primele 98 de elemente enumerate în tabelul periodic apar în mod natural, în timp ce restul pot fi găsite doar în acceleratoare nucleare și laboratoare.

Treizeci și două dintre cele 98 de elemente sunt în formă pură. Restul există sub formă de compuși. Optzeci dintre elementele naturale sunt stabile, ceea ce înseamnă că nu pot fi supuse dezintegrării radioactive.

Zece dintre cele 98 de elemente există doar în cantități infime. În mod obișnuit, toate elementele din tabelul periodic cu un număr atomic mai mare decât plumbul sunt instabile, fiind astfel supuse dezintegrării radioactive.

Deși mai multe dintre elementele descoperite există în stare naturală, doar câteva dintre acestea există în forma lor nativă. Printre ele se numără gazele nobile, care nu formează ușor compuși, precum și metale precum cuprul, argintul și aurul.

Cum arată viitorul tabelului periodic?

Elementele nemetalice care se încadrează în această categorie includ azotul, oxigenul și carbonul. Printre elementele care nu există în forma lor nativă se numără metalele alcaline, precum și elementele de pământuri rare.

Șase elemente noi au fost descoperite între 2012 și 2016, umplând golurile care rămăseseră în partea de jos a tabelului periodic. Anul 2019 a marcat cel de-al 150-lea an de când a fost stabilit tabelul.

Pe măsură ce proprietățile chimice ale elementelor cunoscute continuă să se schimbe, noi descoperiri de elemente continuă să aibă loc. Cele mai multe modificări ale tabelului periodic vor rezulta din elementele create de om, realizate de oamenii de știință cu ajutorul acceleratoarelor de mare energie.

Cu toate acestea, spre deosebire de elementele naturale care pot fi manipulate, aceste elemente sintetice sunt susceptibile de a fi instabile, deci de a se descompune rapid. Totuși, există posibilitatea unor descoperiri mai interesante în lumea atomică.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cercetătorii au descoperit că plantele încalcă regulile biochimiei și „iau decizii în secret”

Cât de mult afectează alimentele ultra-procesate sănătatea? Mai multă chimie decât mâncare

Doi profesori de chimie, din SUA, produceau metamfetamină într-un centru ştiinţific al universităţii

Premieră în chimie demnă de Premiul Nobel: savanţii au creat o moleculă care până acum era imposibilă, forţând doi atomi să reacţioneze